E trist la noi în cuget şi roza-i fleşcăită
E trist la noi în cuget şi roza-i fleşcăită
din rădăcina stearpă se fac acuma pipe
şi cucuveaua bate alene din aripe
scrutând mărăcinişul cu ochi de ebonită
la Cotroceni, în noapte, o flacără palpită,
legionarii strigă măscări pe lângă zid...
e trist la noi în cuget şi roza-i fleşcăită
sepalele parlite peste pistil se-nchid... şi
şi dorm ca pruncii palizi cu burta istovită
poporul se răsfață privind în galantare
sunt portocale multe şi apetitu-i mare
dar strigătul 'La urne!'
speranţa ne-o excita...
e trist la noi în cuget şi roza-i fleşcăită